Co-procesarea deșeurilor în fabricile de ciment este una dintre cele mai bune soluții ale României pentru problema deșeurilor care nu pot fi reciclate și poate contribui la atingerea obiectivelor sale de mediu.
Co-procesarea este tehnologia care permite valorificarea deșeurilor pentru a recupera energia termică și a recicla conținutul mineral, înlocuind astfel o parte din combustibilii fosili și din materiile prime naturale necesare fabricării cimentului. Deșeurile astfel reciclate și valorificate energetic devin resurse alternative de combustibil pentru fabricarea cimentului și materiile astfel recuperate reintră în ciclul economic, transpunând în realitate principiile economiei circulare. Co-procesarea este utilizată la scară largă în industria cimentului la nivel european/global, cu fabrici care au atins chiar și o substituire de 100% a combustibililor fosili cu deșeuri. https://cembureau.eu/policy-focus/environment/co-processing/
Co-procesarea în ierarhia deșeurilor
În procesul de fabricare a cimentului, materiile prime, calcar și argilă, sunt măcinate și omogenizate, apoi introduse într-un cuptor unde, la temperaturi de peste 1450 de grade C, se transformă într-un produs intermediar numit clincher.
În acest proces, pentru a se ajunge la aceste temperaturi, combustibilii fosili pot fi parțial substituiți cu deșeuri combustibile. Cenușa rezultată din ardere este înglobată și ea în structura mineralogică a clincherului, substituind o parte din materiile prime. Astfel, deșeurile co-procesate în fabricile de ciment nu produc niciun material rezidual, fiind complet reciclate si valorificate energetic în timpul procesului de producere a clincherului pentru ciment. În plus, datorită caracteristicilor procesului de producție (temperaturi ridicate necesare producției de clincher, răcirea bruscă a gazelor de ardere, asigurarea unei cantități reduse de clor în sistemul cuptor) emisiile de substanțe toxice precum dioxine și furani, sunt neglijabile și sub limitele legale.
Metoda este inclusă în cele mai bune tehnici disponibile pentru producerea cimentului și este strict monitorizată și legiferată la nivel european și național.
Co-procesarea este o metodă sustenabilă care asigură diminuarea cantităților depozitate și riscurile inerente de mediu create de acestea. Astfel, se evită generarea de gaze cu efect de seră sau a metanului (gaz cu efect de seră de 25 de ori mai puternic decât CO2) care s-ar produce în urma depozitării deșeurilor. De asemenea, se evită tratarea necorespunzătoare, precum arderea deșeurilor pe câmp, care reprezintă un adevărat risc de mediu și sănătate.
Prin co-procesarea deșeurilor în fabricile de ciment nu se mai depozitează aproximativ 600.000 tone deșeuri/an, se salvează aproximativ 350.000 tone/an de resurse naturale și se evită generarea a aproximativ 350.000 tone/an de CO2.
La aceste cantități de deșeuri cu conținut energetic tratate se adaugă sute de mii de tone/an de deșeuri (sau subproduse ale altor industrii) cu conținut mineral util (cenușă de termocentrală, zgură de furnal și alte tipuri de deșeuri) care se reciclează ca materii prime în industria cimentului și care altfel ar ajunge tot la depozitele de deșeuri.
Co-procesarea deșeurilor în fabricile de ciment este o metodă de valorificare care combină simultan reciclarea cu valorificarea energetică. Astfel, în timpul co-procesarii deșeurilor cu conținut energetic se recuperează atât energia rezultată prin tratarea termică a deșeurilor, cât și conținutul mineral rezultat din arderea acestora.
Resursele naturale sunt conservate prin substituirea lor parțială cu resurse alternative provenite din deșeuri. Prin co-procesare industria de ciment din România înlocuiește peste 40% din energia obținută din combustibili fosili tradiționali (cărbune/cocs).
Rezultatele studiilor arată că în cazul fabricilor moderne, așa cum sunt și fabricile din România, în care au fost realizate investițiile necesare în cuptoarele de clincher, emisiile rezultate adițional procesului de producție al clincherului de ciment au un impact neglijabil asupra mediului, inclusiv cele de dioxine și furani care sunt nesemnificative.
Investiții importante au fost deja realizate de industria cimentului în echipamente specializate pentru analizarea, manipularea, dozarea, alimentarea și pre-tratarea deșeurilor, precum și pentru monitorizarea emisiilor.
Temperaturi ridicate, control și automatizare a procesului, asigurarea calității, protejării mediului și a sănătății și securității, sistemele de management integrat calitate-mediu-sănătate și securitate certificate de organismele de resort.
Pe baza experienței internaționale, de peste 40 de ani, pe care grupurile din care fac parte producătorii de ciment o au în acest domeniu, dezvoltarea activității de co-procesare la nivel național se bazează pe implementarea celor mai bune tehnologii disponibile și a celor mai bune practici in domeniu.
În combaterea schimbărilor climatice, prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în completarea și îmbunătățirea metodelor de gestionare tradiționale a deșeurilor și devierea acestora de la depozitare, în tranziția către o economie circulară – prin transformarea deșeurilor în resurse alternative pentru procesul de producție al cimentului.
Deșeurile reciclate și valorificate energetic devin resurse alternative pentru fabricarea cimentului și reintră în ciclul economic, transpunând în realitate principiile economiei circulare.
Activitatea de co-procesare a deșeurilor în cadrul fabricilor de ciment se desfășoară pe baza autorizațiilor integrate de mediu, în conformitate cu legislația în vigoare. Astfel, toate cele șapte fabrici de ciment au integrat și procesul de clincherizare:
Fabricile de ciment sunt autorizate să co-proceseze peste 100 de coduri de deșeuri (catalog european de deșeuri sau HG 856/2002) care pot fi grupate în trei mari categorii: anvelope uzate, reziduuri petroliere și nămoluri (inclusiv de la stațiile de epurare), precum și deșeuri solide tocate care provin din surse industriale sau de la sortarea deșeurilor menajere.
Pentru a fi acceptate spre co-procesare deșeurile trebuie să îndeplinească o serie de caracteristici tehnice, în funcție de specificul fiecărei fabrici de ciment. Respectarea acestor condiții asigură păstrarea calității cimentului, încadrarea în limitele stricte de emisii impuse și protejarea sănătății oamenilor, atât a celor care muncesc în fabricile de ciment, cât și a celor care trăiesc alături de fabricile de ciment.
Companiile de ciment au eliminat treptat importurile de deșeuri, astfel că, începând cu anul 2020, TOATE deșeurile co-procesate în fabricile de ciment provin din România. În anii precedenți, mai puțin de 2% au provenit din importuri.
Spre deosebire de alte țări europene, în România chiar și aceste importuri de deșeuri nepericuloase și în cantități limitate se efectuează numai cu respectarea unor reguli stricte impuse fabricilor de ciment de către autoritățile de control române. Printre acestea se numără obligativitatea de notificare a acestor autorități cu 24 de ore înainte de sosirea transportului la destinație. Fiecare transport trebuie sa respecte această procedură.
Industria cimentului nu importă și nu a importat niciodată deșeuri periculoase. Membrii CIROM au acționat și continuă să acționeze în conformitate cu cerințele de mediu, impuse atât de legislația din România, cât și de legislația europeană.