Prevenirea dezindustrializării ireversibile: Europa trebuie să ia măsuri imediate în ceea ce privește costurile energiei și carbonului

Declarație comună a industriilor mari consumatoare de energie

Europa are nevoie de industrii mari consumatoare de energie competitive

Industriile mari consumatoare de energie (EII) constituie coloana vertebrală a lanțurilor valorice critice și strategice care stau la baza economiei și societății UE, inclusiv transporturile, construcțiile, producția de energie electrică, bateriile, semiconductorii, securitatea alimentară și apărarea. Acestea sunt indispensabile pentru tranziția energetică și digitală, decarbonizarea industrială, combaterea crizei locuințelor și protejarea autonomiei strategice a UE. În UE, EII reprezintă o cifră de afaceri de peste 1,5 trilioane de euro și 6,6 milioane de angajați direcți.

Industriile energetice și de infrastructură își pierd competitivitatea și nu pot investi în condițiile actuale, ceea ce duce la închiderea în masă a fabricilor

Industriile energetice și de infrastructură din Europa se află sub o presiune puternică. Competitivitatea și investițiile sunt afectate de:

1. Impactul durabil al crizei energetice, costurile energiei (inclusiv prețurile pe piața angro) fiind încă de două ori mai mari decât nivelurile dinaintea crizei;
2. Creșterea rapidă a costurilor, în special a costurilor carbonului, prețul CO₂ fiind acum de aproximativ patru ori mai mare decât în perioada pre-Covid (2020) și cu mult peste alte scheme de carbon;
3. Practici comerciale neloiale și perturbări grave ale comerțului mondial, agravate și mai mult de tarifele aplicate de SUA.

Ca urmare, din 2008 s-au pierdut 1,5 milioane de locuri de muncă în sectorul EII, iar situația se deteriorează rapid, nivelurile de producție din 2025 înregistrând o scădere de până la 40% și de peste 14% pentru majoritatea sectoarelor, comparativ cu 2018. Balanța comercială a UE în sectorul EII este din ce în ce mai negativă din 2018 și se estimează că în 2025 se vor pierde aproximativ 200.000 de locuri de muncă în sectorul EII din UE. Aceasta este o situație critică într-o perioadă în care autosuficiența devine din ce în ce mai importantă.

În același timp, costurile de reglementare pentru EII vor continua să crească în următorii ani, în timp ce impactul negativ al practicilor comerciale neloiale se va intensifica atât în cadrul UE, cât și pe piețele de export. Prin urmare, se preconizează că importurile din țările cu standarde de mediu și sociale mai scăzute vor crește în continuare și mai rapid dacă nu se produce o schimbare fundamentală și urgentă a politicii. În acest context, noile investiții sunt amânate, iar falimentele se înmulțesc într-un ritm accelerat, punând în pericol baza industrială a Europei.

Solicitare de măsuri imediate pentru EII adaptate crizelor actuale și perturbărilor globale

În acest context și înaintea reuniunii informale a liderilor UE privind competitivitatea, programată pentru 12 februarie, EII solicită UE să ia măsurile imediate necesare. Trebuie acordată prioritate abordării creșterii prețului și costurilor carbonului și a prețurilor și costurilor energiei care rămân ridicate, punând în aplicare rapid măsurile anunțate în cadrul Clean Industrial Deal, în special în ceea ce privește apărarea comercială.

1. Reducerea costurilor totale cu energia pentru industriile mari consumatoare de energie

Europa trebuie să reducă urgent costurile totale cu energia industrială. EII solicită inițiative concrete pe termen scurt pentru a reduce imediat costurile totale ale sistemului energetic, inclusiv tarifele de rețea, taxele și impozitele naționale ale UE, combinate cu o foaie de parcurs clară pentru o reducere susținută pe termen lung a costurilor cu energia, în vederea restabilirii competitivității globale a industriei manufacturiere din UE.  Pentru a face electrificarea viabilă din punct de vedere economic și pentru a păstra procesele industriale deja electrificate, ar trebui mobilizate toate instrumentele disponibile pentru a aduce costurile totale ale energiei electrice industriale în UE mai aproape de 50 €/MWh (cf. raportul Draghi), în condițiile actuale ale pieței globale, mai degrabă decât să se vizeze un procent de electrificare. În paralel, cadrul de ajutor de stat pentru acordul industrial curat (CISAF) trebuie consolidat de urgență pentru a oferi un sprijin eficient tuturor EII fără condiționalități.

2. Stoparea oricărei creșteri a costurilor carbonului în 2026

Creșterile suplimentare prevăzute ale costurilor carbonului pentru EII în 2026 vor fi dăunătoare, având în vedere gravitatea crizelor actuale și contextul internațional, precum și faptul că condiția prealabilă esențială pentru decarbonizarea industrială – accesul la energie competitivă la nivel internațional, cu emisii reduse de carbon și regenerabilă, precum și la infrastructură adecvată – nu va fi îndeplinită în 2026 sau în anii următori. Prin urmare, EII solicită măsuri de urgență pentru a proteja economia europeană de costurile suplimentare ale carbonului, de exemplu prin suspendarea, începând cu 2026, a reducerilor suplimentare ale valorilor de referință ETS – și a aplicării factorului de corecție intersectorial (CSCF) – care, în caz contrar, vor duce la o pierdere de până la 34 % din alocările gratuite pentru EII în comparație cu perioada 2021-2025. Creșterea costurilor carbonului în prezent contravine în mod direct obiectivului Acordului industrial curat de a restabili competitivitatea și de a permite investiții viitoare în decarbonizare. Dimpotrivă, aceasta ar eroda și mai mult capacitatea companiilor de a investi. În acest sens, este de asemenea esențial ca veniturile ETS să fie redirecționate în totalitate către sectoarele ETS afectate, pentru a sprijini investițiile în decarbonizare. Un răspuns eficient la presiunile costurilor carbonului nu poate aștepta revizuirea ETS după 2030.

3. Combaterea practicilor comerciale neloiale și a amenințărilor la adresa securității economice legate de EII

În ceea ce privește angajamentul din cadrul Clean Industrial Deal de a „utiliza rapid și eficient instrumentele de apărare comercială (IAC)”, implementarea, consolidarea și extinderea efectivă a setului de instrumente IAC ale UE au devenit și mai urgente, întrucât supracapacitățile globale induse de stat și denaturările pieței afectează acum majoritatea EII din UE la scară globală.

Pentru a le aborda, sunt necesare:

• resurse suplimentare pentru Comisie, pentru a gestiona creșterea numărului de anchete TDI;
• norme TDI adaptate și instrumente noi pentru a acoperi noile forme de denaturări și practici neloiale;
• mecanisme precum Regulamentul privind subvențiile străine, capabile să combată sau să prevină practici neloiale specifice din partea importurilor din afara UE.

În plus, EII trebuie identificate în mod clar ca potențiale beneficiare ale măsurilor anunțate în Comunicarea comună din 3 decembrie privind consolidarea securității economice a UE.

4. Crearea cererii pentru „produse fabricate cu mândrie în Europa”

Industriile europene funcționează conform celor mai înalte standarde mondiale în materie de durabilitate, amprentă de carbon, condiții de muncă, siguranță și inovare. Cu toate acestea, în prezent, aceste standarde nu se reflectă suficient în cererea și prețurile pieței, iar produsele cu emisii reduse de carbon nu sunt solicitate. Autoritățile de reglementare, producătorii și consumatorii au un rol de jucat în asigurarea coerenței între valorile Europei și deciziile de cumpărare, prin crearea activă a cererii pentru produse fabricate cu mândrie în Europa.

În acest context, EII susțin introducerea unor considerente privind conținutul local și preferința europeană, atent elaborate, în achizițiile publice pentru anumite lanțuri valorice, bazate pe valoarea adăugată din UE în cadrul lanțurilor de aprovizionare integrate la nivel mondial, precum și o mai mare transparență cu privire la originea produselor, în viitoarele inițiative legislative – în special Legea privind accelerarea industriei, Legea privind economia circulară și revizuirea Directivei privind achizițiile publice, rămânând în același timp vigilenți la orice potențiale perturbări ale lanțului de aprovizionare.

Aceste instrumente trebuie să se bazeze pe principii și criterii coerente, păstrând în același timp piața internă și asigurând că măsurile privind cererea, instrumentele de finanțare, informarea consumatorilor și normele de achiziții publice funcționează împreună pentru a consolida producția bazată pe UE, lanțurile valorice critice complete și reziliente și autonomia strategică a Europei.

https://cementeurope.eu/media/vxcduf4e/26-02-02-statement-eiia-energy-carbon-2026-final.pdf